miercuri, 19 mai 2010

Ce stupizenie !

Am avut de facut un referat pt . scoala ,respectiv civica . Imi pregatesc referatul , il citesc in fata clasei si cat credeti ca am luat?x( 6 ! pt un referat de nota 10 !
                            "Mandria de a fi roman  "
                                                  eseu de Tiron Ramona

Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, “sunt mandru ca sunt roman” e totuna cu a spune "sunt mandru ca am ochi albastri”. Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente contradictorii. Nu poti spune “sunt mandru ca sunt om”. Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi “mandru” de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti. E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii. Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat “ai nostri”, i-au batut “romanii nostri”, “suntem cei mai buni” sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile. In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. (“Treaba romaneasca...”) Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: “Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?”. Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: “Sunt mandru ca sunt roman!”.

Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.


Traditiile noastre

Maramuresul este unul din orasele in care s-a pastrat traditia romaneasca ,este una din puţinele zone în care costumul tradiţional a fost păstrat aproape nealterat de către influenţele urbane.
Satele Maramuresului sunt mari, adesea destul de compacte, iar casele sunt aliniate la drumul care urmează valea râului.Casă ţărănească tradiţională în Maramureş include mai multe clădiri. Casa principală este aşezată fie în partea opusă porţii de la intrare, fie perpendicular cu ea, dar în aşa fel încât faţada principală să fie la sud ori la est. Cea mai mare clădire din curte este grajdul, unde stau caii şi vacile. Una sau chiar mai multe clădiri mici se găsesc adeseori lângă gardul casei pentru a adăposti animalele mai mici, precum porcii sau păsările.
Obiceiurile gastronomice ale moroşenilor sunt scoase la iveală la bâlci. Pieţele de alimente sunt practic invadate de produse din lapte, mai ales lapte de oi şi brânză de vacă, între luna mai şi sfârşitul lunii septembrie, uneori chiar mai târziu. Brânza moale de casă (cu zer) sau urda şi brânza proaspătă din oaie sau caşul – toate acestea sunt mâncate în timpul sezonului călduros. În această perioadă laptele de oi este plin de grăsime datorită păşunatului pe coastele munţilor. Turma este dusă la păşunat în munţi de Sf. Gheorghe (23 aprilie) şi adusă înapoi la vale de Sf. Dumitru (26 octombrie). Fabricarea brânzei este o cale de a feri excesul de lapte din sezonul rece.
Un alt produs principal în alimentaţia din Maramureş este carnea de porc. La fiecare casă, cu o săptămână înainte de Crăciun, se taie un porc, eveniment la care participă toată familia. După măcelărire, porcul este pârlit, tăiat în bucăţi, din care se fac numeroase specialităţi (cârnaţi, şuncă etc.), toate afumate pentru a se păstra în timpul iernii.
Oamenii din Maramureş mănâncă multă ceapă, usturoi, varză şi cartofi, care sunt cultivaţi în regiune. Bineînţeles, alimentaţia zilnică variază de la un anotimp la altul.

Dejamagirile Romaniei !
Suntem in anul 2010 ,si traim o mare suparare: Viata oamenilor in varsta este in plin declin deoarece presedintele Traian Basescu impreuna cu Guvernul au adoptat scaderea pensiilor,ajutoarelor sociale,burselor dar si alocatiilor, dar aceste personaje nu doresc binele tarii ci binele persoanelor lor !
Unele persoane politice au un salariu enorm in comparatie cu o persoana de rand , si nu gandesc noua reforma ce au adoptat-o !
DACA AM FI AVUT NISTE OAMENI POLITICI INTELIGENTI SI CU BUN SIMT SCADEAU SALARIILE PARLAMENTARILOR  , SI NU SURSELE DE VENIT ALE BATRANILOR ,PERSOANELOR DE VARSTA MIJLOCIE  SI ADOLESCENTI !
RUSINE ! GANDITI-VA INAINTE SA ACTIONATI SI SA ADOPTATI O REFORMA !
NOI DECIDEM PE CINE ALEGEM , VA ALEGEM , SI TOT VOI NE DEZAMAGITI !




 Vi se pare voua ca am scris ceva gresit ? pt nota 6 ?